O seara normala pe timp de COVID19 (partea a II-a)

Cum tanti Nuți a ieșit din schemă, mai am încă patru jucători de scos de la masă. Drăguță a fost reacția lui tanti Nuți, care s-a ridicat demnă de la masă și a fugit pe balcon să fumeze o țigară. Tanti Nuți era o femeie pe la vreo 55 de ani, destul de c(r)ochetă. Oare cum le va putea spune nepoților că nu le va mai face prăjiturele de acum înainte? Se întoarce de pe balcon și își reia locul la masă pentru a vedea cum va continua meciul. Vreo câteva mâini am stat potolit și am mers numai la

Citește mai mult

O seara normala pe timp de COVID19 (partea I)

7 persoane… o garsonieră din Titan… o grămadă de marfă de contrabandă. Arbitrul ne-a invitat la o seară de poker, dar înainte de asta… trebuia să faci dovada că ai pe ce juca. Mai târziu am aflat că Arbitrul era de fapt o femeie, respectiv tanti Doina. Iată-mă deci suit în mașina personală, cu portbagajul plin cu conserve de fasole. La începutul crizei și panicii am cumpărat vreo 1000 de conserve de fasole, dar nu d-alea ieftine… ci d-alea cu afumătură. Ca să vadă Arbitrul că sunt fezabil, am luat la mine vreo 200 de conserve. Oricum buy-in-ul era de

Citește mai mult

Jurnalul iubitului unei escorte – Episodul 4

Tac, nu spun absolut nimic și mă uit vinovat în jos. Nu știu ce mi-a mai spus, deoarece îmi aduc aminte doar frânturi. Eram într-o cameră necunoscută mie. Ely-și bagă mâinile-n părul meu și-mi ridică capul de pe pieptul ei. O țineam în brațe! – Nu știu ce a fost în capul tău, dar îți mulțumesc. Aveam situația sub control, chiar dacă niciun bărbat nu a făcut ce ai făcut tu pentru mine! Despre ce naiba vorbea? Și o strâng în brațe, las capul pe pieptul ei și închid ochii… Mă simțeam în siguranță, mă simțeam… Nu puteam să respir,

Citește mai mult

Jurnalul iubitului unei escorte – Episodul 3

Ne bem cafeaua în liniște, fără ca niciunul din noi să mai spună ceva. Când să achităm nota, îmi spune că se ocupă ea. – Măcar atâta lucru pot face, după noaptea trecută! îmi spune ea. Îi permit și o întreb: – Apropo de noaptea trecută… Ne ridicăm de la masă, iar Ely mă ia de braț și mă ghidează spre centrul orașului. A urmat o după-amiază – sau mai bine spus o zi – interesantă. Am început prin a urca treptele rămase din „Scara școlarilor“ denumită acum în „Scara acoperită“. Am vizitat Cetatea, Turnul cu ceas, Casa cu cerb,

Citește mai mult

Reversul medaliei [fictiune]

Am ținut să precizez încă de la început faptul că este ficțiune, pentru că de cele mai multe ori sunt întrebat de unde mă inspir atunci când scriu. Este adevărat că în fiecare poveste pe care am scris-o, a existat și o sursă de inspirație, un sâmbure de adevăr desprins din viața reală, iar această poveste nu face excepție de la regulă. De fiecare dată am încercat să fac cititorul să înțeleagă ceea ce am vrut să spun și să învețe câte ceva din ceea ce scriu, la fel cum și eu am învățat destul de multe din cărțile pe

Citește mai mult

Profesorul – Preview

Se spune ca nu putem afla cu exactitate ziua si / sau ora la care vom muri si ca nu ne putem pune in fata destinului, dar daca toate astea nu ar fi adevarate? Daca am avea puterea – sau mai bine spus cunostiintele necesare – de a afla cu exactitate cand vom muri? Ce am face cu timpul ramas pana la seconda 0? Stiu ca nu intelegeti nimic din ceea ce spun acum, dar veti intelege… in curand. Mai curand decat credeti!

Citește mai mult

Noua versiune de „tzaran de Mall”!

Țăranul de mine a zis să se duca și el la Mall să vază și ochii lui un film, că vorba aceea: nu e nimic precum un film văzut la cinema, cu sistem surround șamd. Așa se face că era într-o zi de mierțuri. Fiind un Film Portocaliu (n.e. Orange Film), de ce să nu mă duc? 😛 Trimit iesemes (S.M.S.) la 241 cu textul FILM, primesc codul și cumpăr doo bilete la preț de 1 – s-o duc și pe Pirandhă la film, s-o mai emancipez nițel. Mergând eu în adidapși, prin ploaie și vânt… mă hudasem la șoseți.

Citește mai mult