Carantinelu – episod pilot

Numele meu este Ionel Caranti și sunt român get-beget. Aici este totuși discutabil, mama fiind o simplă femeie de la țară al cărui nume este Maria-Ioana Apopii, iar tatăl fiind un medic italian Giovani Caranti. Tata a cunoscut-o pe mama pe vremea când a venit în sătucul nostru să facă voluntariat, noi neavând un medic în sat. Mama – ați ghicit! Fată de preot! Întâmplarea fericită este că ei doi s-au cunoscut la cabinetul medical și dupâ câteva luni de curtat, a reușit italianul să facă o casă cu tot cu curte, pavaj etc și după alte nouă luni am apărut eu pe lume. Ce este trist și realizez abia acum – la frumoasa vârstă de 17 ani – este […]

Citește mai mult

O seara normala pe timp de COVID19 (partea a II-a)

Cum tanti Nuți a ieșit din schemă, mai am încă patru jucători de scos de la masă. Drăguță a fost reacția lui tanti Nuți, care s-a ridicat demnă de la masă și a fugit pe balcon să fumeze o țigară. Tanti Nuți era o femeie pe la vreo 55 de ani, destul de c(r)ochetă. Oare cum le va putea spune nepoților că nu le va mai face prăjiturele de acum înainte? Se întoarce de pe balcon și își reia locul la masă pentru a vedea cum va continua meciul. Vreo câteva mâini am stat potolit și am mers numai la sigur, adică doar dacă porneam din start cu o pereche sau cărți de la 10 în sus. Nubitu ne studiază […]

Citește mai mult

Reversul medaliei [fictiune]

Am ținut să precizez încă de la început faptul că este ficțiune, pentru că de cele mai multe ori sunt întrebat de unde mă inspir atunci când scriu. Este adevărat că în fiecare poveste pe care am scris-o, a existat și o sursă de inspirație, un sâmbure de adevăr desprins din viața reală, iar această poveste nu face excepție de la regulă. De fiecare dată am încercat să fac cititorul să înțeleagă ceea ce am vrut să spun și să învețe câte ceva din ceea ce scriu, la fel cum și eu am învățat destul de multe din cărțile pe care le-am citit. Inițial scrierea aceastei povești a pornit de la 2 cărți pe care le-am citit și pe care […]

Citește mai mult