bikers crew

Mă trezesc cu o durere imensă de cap pe un pat de spital. Eram bandajat! Lângă patul de spital erau cei trei prieteni ai mei și încă două siluete masculine pe care nu le-am putut recunoaște. — Salut, Fulger! Noi suntem politiștii Andrei și Radu. Avem să-ți punem niște întrebări referitoare la accidentul de azi noapte, dar asta în momentul în care te vei simți mai bine. Le-am lăsat prietenilor tăi un număr de contact. Sună-ne când ieși din spital, sau… — Unde e Tina? sar eu din pat și-l întrerup pe polițist. Chiar nu mă interesa nimic altceva decât

– Suntem doar noi doi și strada, Fulger! Nu asta ți-ai dorit întotdeauna? – Tina, nu vreau să facem asta! – Se pare că nu mai ești tu în măsura să decizi pentru mine! ambalează Tina motorul și pleacă în trombă. Știam că nu am de ales, așa că ne-am întrecut. O rusă cu adevărat nebună. Pornisem de pe Bd. Aviatorilor și era aproape 2 dimineața. Nici nu stiu când am ajuns la Charles de Gaulle, dar îmi aduc aminte că am trecut pe roșu. Tina întotdeauna a fost ambițioasă, și niciodată n-o văzusem atât de hotărâtă să facă ceva.

E sâmbătă seara! Ne adunăm ori la P-ța Romana, ori la un băruleț de pe Bd-ul Ferdinand I. Suntem patru buni prieteni: Denis, Vladimir, Erin si eu… După cum v-am spus, sau dacă nu m-am prezentat, numele meu Constantin, dar tovarași-mi spun Fulger. Tipa roșcată, focoasă din spatele meu este Tina, iubita mea. O să vă povestesc cum ne-am cunoscut, dar cu altă ocazie – acum plănuim ce să facem în această seară. Probabil o să hoinărim prin București lăudându-ne cu motoarele noastre puternice. Când voi dormiți, noi hoinărim cu gălăgie. Pentru noi ziua începe atunci când pentur voi se