In cautarea unui loc de munca – Cazul 4

Cel mai des întâlnit caz – probabil – este acesta. Mă refer aici la cazul în care aplici – pe o platformă de recrutare online, pe mai multe platforme de recrutare, la târguri de locuri de muncă etc. – ești apoi chemat la clasicul interviu în cele douăzeci de mii de trepte pe o durată de aproape o lună sau mai mult chiar, iar la penultimul sau ultimul interviu auzi clasica replică: „Te căutăm noi!“.

Nu vreau să vă descurajez, dar de cele mai multe ori acest „Te căutăm noi!“ reprezintă un refuz cam în peste 80% din cazuri. În 80% din cazuri nu am primit absolut niciun răspuns, iar în restul de aproximativ 20% am primit câte un email sau un sms prin care companiile respective își anunțau regretul că nu am trecut în etapa următoare, dar își arătau disponibilitatea de a-mi păstra CV-ul în baza lor de date, de parcă asta m-ar fi încălzit cu ceva. Și uite așa te gândești că ai pierdut 30 de zile pe drumuri, a investit timp și nu te-ai ales cu nimic!

Încerc să înțeleg interviul în trepte pe cât pot eu de mult, dar cele mai longevive activități prestate de către mine la un loc de muncă – au fost la interviuri de genul: „Poți începe de mâine?“ – genul de angajator care știe ce vrea, genul de angajator dispus să-și asume un mic risc atunci când m-a angajat – riscul că poate nu mă voi descurca în prima lună, dar voi putea învăța foarte rapid – lucru care s-a și întâmplat. Cu cât condiționezi mai mult un angajat și nu-i oferi o oarecare libertate, cu atât există riscul ca acesta să plece mai repede din firma / compania pe care o reprezinți / conduci. De ce spun asta? Pentru că – uneori – angajatul trebuie să aibe el voința de a învăța ceva nou, trebuie să vină asta din proprie inițiativă! Este adevărat că m-am lovit și de cazuri în care am avut oameni sub conducere, care nu voiau să facă absolut niciun efort pentru a continua colaborarea cu mine sau cu compania pe care o reprezentam – și cu un oarecare regret eram pus în cazul în care trebuia să renunț la astfel de persoane.

Stați liniștiți… „Vă caut eu!“.

Nebunelul

Mă aflu în lumea blogosferei din aprilie 2008. Am început prin a scrie pe platforme precum Blogger sau Yahoo 360. De atunci scrisul a devenit un mod de viață pentru mine - scriind de la povești de dragoste, dramă, mister, până la articole cu știri mondene sau pur și simplu păreri proprii.

4 comentarii la „In cautarea unui loc de munca – Cazul 4

  • iunie 1, 2015 la 11:43
    Permalink

    Sunt și cazuri în care te potrivești mai bine pentru X post, dar care momentan nu este disponibil, motiv pentru care vei fi plăcut surprins să primești un telefon de la companie tocmai cand se eliberează postul respectiv, tocmai pentru că unii chiar fac ceva concret cu ”baza de date” pe care ți-o vâră sub nas drept aparent un pretext de a scăpa rapid de tine.

    Răspunde
  • iunie 2, 2015 la 22:23
    Permalink

    Cred că săptămâna viitoare voi face și eu ceva ”minuni” :)) să vedem dacă are cine se bucura sau nu de ele.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

AlphaOmega Captcha Classica  –  Enter Security Code